Limba-mielului (Borago officinalis), un bun companion

Una din plăntuțe

Mama avea niște semințe de limba-mielului și le-a plantat în grădină. Plantele au răsărit, au crescut, au înflorit, dar nu aveam nici una dintre noi (nici eu, nici mama) vreo idee la ce ar putea folosi. Eu am tot auzit de această plantă, mai ales pe siturile de permacultură pe care le tot vizitez în ultima vreme, dar nu am reținut informații concrete. Doar că e lăudată de mulți, având tot felul de utilizări. Așa că am pus mâna pe documentația pe care o aveam, am studiat-o și iată ce am descoperit:

Limba-mielului este un bun companion pentru foarte multe dintre plantele din grădină (dacă nu chiar aproape toate), unii o numesc chiar companionul ideal. Plantelor ce stau lângă ea le aduce beneficii crescându-le rezistența la boli și dăunători. Cel mai bine se înțelege cu roșiile, căpșunile, castraveții, broccoli, varza, conopida, collardul, gulia, fasolea, dovleceii. Roșiilor le face un mare serviciu îmbunătățindu-le dezvoltarea și rezistența la boli și respingând viermele cu corn de roșii (Manduca quinquemaculata, pe numele lui științific). Același ajutor îl dă și verzei, alungând viermii care o atacă. Limba-mielului și căpșunile se ajută una pe alta și Borago plantat printre căpșuni crește aroma și producția acestora, dar și rezistența la boli și dăunători. Dovleceilor le respinge atacatorii (viermii) și le îmbunătățește creșterea și aroma.

Limba-mielului este una din cele mai bune plante pentru a atrage albinele și viespile. Adaugă minerale în sol. Este un bun adaos pentru compost și bună ca mulci pentru cele mai multe plante. Frunzele conțin vitamina C și sunt bogate în calciu, potasiu și săruri minerale. Florile sunt comestibile. Este o plantă anuală dar, o dată plantată, se va autoînsămânța, în fiecare an.

Pentru moment m-au interesat beneficiile pe care le aduce această plantă într-o grădină doar prin simpla ei prezență. Știu, însă, că are și utilizări medicinale sau în alte scopuri, însă acestea vor fi subiectul unei alte postări. :-)

Până una alta, am trecut-o pe listă ca un „must have” în viitoarele mele experimente de grădinărit după principiile permaculturii. :-) Asta dacă reușesc să adun semințele... pentru că am înțeles că sămânța pică destul de repede odată ce floarea s-a ofilit. Va trebui să le păzesc. :-))

Documentația consultată:

Plante companion
Companion Planting
Permaculture - Companion Planting
Plante-companion

Și alte câteva poze cu plăntuțele de limba-mielului din grădină, în diverse stadii de dezvoltare: