Ce este preciclarea?

Oare câți dintre noi se gândesc, atunci când cumpără un produs, la ce se va întâmpla cu ambalajul acelui produs odată ce îl terminăm? Păi, ce să se întâmple cu el? Ajunge pur și simplu la gunoi (de cele mai multe ori, din păcate) sau este reciclat (în cele mai fericite cazuri). Deși o variantă bună, reciclarea presupune totuși mari cantități de energie consumată pentru transformarea produselor respective în altceva, produce poluare și nu rezolvă în totalitate problema deșeurilor, doar le reduce oarecum...

Dar dacă ne-am gândi la ambalaj ÎNAINTE de a cumpăra produsul? ÎNAINTE de a fi puși în situația să îl aruncăm cu nepăsare sau să îl reciclăm?

Cum nu putem trăi doar cu pâine și apă, este inevitabil să achiziționăm diverse produse. Important este, însă, CUM o facem și CE anume achiziționăm. Aici intervine „preciclarea” (o traducere liberă pentru „precycling”, nu știu dacă există un cuvânt românesc pentru așa ceva), iar cine a auzit de „Cei 3 R”, știe că mai există niște pași înainte de nr. 3, Reciclare, și anume: Reduce și Refolosește, iar aceștia sunt strâns legați de Preciclare.

Preciclarea se referă la reducerea gunoiului prin evitarea produselor care îl generează sau prin selectarea acelora care vor genera mai puține deșeuri sau prin achiziționarea acelora care pot fi refolosite la altceva.

Pe scurt, înseamnă să alegem produsele cumpărate în funcție de cât de ECOnomice sunt acestea - în ce sunt ambalate, ce impact poate avea acest ambalaj asupra mediului înconjurător: poate fi el refolosit sau reciclat?

Iată câteva exemple:

În primul rând, începând chiar de la modul în care se fac cumpărăturile se poate aplica preciclarea. Da, da, pungile. România este deja plină de pungi de plastic, cu tonele, și cele mai multe ajung să de odihnească prin copaci sau pe câmpii. Dar dacă n-am mai accepta pungile gratis oferite de magazine și nici pe cele pe bani, și am alege să refolosim ce pungi avem deja acasă sau am achiziționa din acelea refolosibile (o variantă mai trendy a vechilor sacoșe de rafie dinainte de 1989), am contribui la reducerea deșeurilor formate de pungile de plastic zburătoare și care se descompun în zeci sau sute de ani.

Încercați, deci, să evitați ambalajele din plastic, dacă puteți, sau gândiți-vă dacă ambalajul respectiv nu poate fi refolosit la altceva sau măcar reciclat. Unele produse se pot găsi și în alt fel de recipiente, ca de exemplu borcane cu capac. La cele în pungă de plastic, vedeți dacă aceasta nu poate fi refolosită.

Cumpărați produse concentrate sau în ambalaje gen „family” sau „bulk”, evitați-le pe cele ambalate individual.

Cutiile de metal sau borcanele pot fi foarte ușor refolosite, pentru depozitarea mărunțișurilor sau îmbutelierea produselor făcute în casă.

Ziare și reviste în format electronic. Se mai reduc astfel eternele teancuri de maculatură.

Pe scurt, principiul ar fi următorul: produse cu ambalaj minim sau chiar absent; produse al căror ambalaj poate fi refolosit; dacă altfel nu se poate, produse al căror ambalaj poate fi reciclat.